Scarlet's Meridian

An alien's daily life,on an unknown planet.

Altcineva dar tot eu,sau,atat de fericita incat nu stiu ce sa spun.

Published by Scarlet under on 9:08 PM
Cum ar fi sa fim altcineva,intr-o zi,la intamplare.Sa avem toate amintirile din fostul corp,sa avem aceeasi mentalitate,aceleasi placeri,aceleasi ciudatenii,aceleasi..pur si simplu acelasi tot,dar alt corp.
Cum ar fi sa ne intalnim cu fostul corp,cu fosta personalitate,pe care am luat-o cu noi,si sa observam ca au ramas numai lucruri rele.
Sa observam ca a ramas numai invidie,ura,prostie,egoism,exact opusul persoanei cat de cat buna la suflet care obisnuiam sa fim.Ce am gandi?Ce am face? Ne-am da o palma din senin si am pleca,lasandu-ne vechiul corp buimacit,nestiind cum sa reactioneze?
Ne-am imbratisa,i-am spune tot si l-am forta sa se schimbe? Cum am reactiona daca ar vorbi cu noi,daca ar incerca sa ne castige increderea si sa ne foloseasca? Ne-am da seama?
Ok,deci,sunt super ciudata.
>tranzitie rapida<
Ok deci,articolul real.
Nu stiu ce tocmai s-a intamplat.M-am uitat la ceva,am ascultat altceva,si am stat putin pe ganduri,mi-am dat seama de ce simt ceea ce simt.
Mi-am dat seama cat de fericita sunt exact in momentul asta,in care nu ma mai pot abtine si plang ca o retardata cu lacrimi de fericire.Imi aduc aminte de ziua pacalelilor,1 aprilie,cand am chiulit de la scoala ca sa merg in parc,sa ma intalnesc cu prietena mea cea mai buna,si alti oameni pe care ii aducea ea.
Si atunci cand m-am trezit nu am avut nici cea mai vaga idee cat de mult imi va schimba viata acea zi.
Auzisem niste chestii,nu credeam ca sunt adevarate pentru ca eu pur si simplu nu vad ce ar vedea cineva la mine.
Asa ca am zis 'fie ce-o fi',mi-am muscat buza si am plecat spre parc.
Imi aduc aminte zambetul ala de smecheras care m-a fascinat din prima secunda.
Imi aduc aminte cum as fi facut orice ca sa ma bagi in seama mai mult decat o faceai.
Imi aduc aminte cum ma uitam la tine cu coada ochiului fara ca tu sa-ti dai seama,si te vedeam uitandu-te la mine,si incercam sa intru in mintea ta sa aud ce gandesti,dar pur si simplu nu puteam.
Imi aduc aminte de lantul lui Cristi care a alunecat de zeci de ori pe spatele,pe gatul si pe burtile noastre,dupa lupte pentru "prada argintie".
Imi aduc aminte de ascunsul dupa copaci cand vroiam cu atata ardoare sa ma prinzi,dar in acelasi timp vroiam sa ma las greu ca tu sa alergi mult dupa mine,imi aduc aminte de rasul tau atunci cand eu incercam sa fiu ridicola pentru a te face sa razi.
Imi aduc aminte de sunetele pe care le scoteai cand te gadilam cu parul meu,si sunetele pe care le scoteai cand raceam lantul si ti-l puneam incet pe spate.
Imi aduc aminte ca a trebuit sa plec,si tu te rugai de mine sa mai stau 5 minute,si inca 5,si inca 5.
Imi aduc aminte de caldura buzelor tale pe gatul meu atunci cand m-ai sarutat pe gat pentru prima oara,in iarba,incercand sa ma faci sa-mi las garda jos pentru a ne avanta inca o data in aventura lantului ce avea sa ne lege mai mult decat fizic,cateva zile mai tarziu.
Imi aduc aminte de caldura obrajilor tai,acolo,la semafor,cand i-am sarutat de parca ar fi fost pentru ultima oara.
Nu stiu daca si tu ai fi vrut sa fie la fel,dar eu as fi vrut sa opresc timpul in acea secunda,sa simt caldura aceea pentru inca 5 minute.Si inca 5,si inca 5,pana in ziua urmatoare.
Am ajuns acasa,m-am asezat pe pat si m-am gandit la ce avea sa urmeze.
Dar nu m-as fi gandit la faptul ca as fi putut sa fiu atat de fericita,la faptul ca as fi putut sa fiu atat de norocoasa.
Nici nu stiu cum sa exprim ceea ce simt acum.Am innebunit mai mult. De ce? De fericire. Iti suna familiar?
Nici nu stiu ce zic,sincer,doar aberez incercand sa gasesc cuvintele potrivite,cuvinte demne sa fie scrie aici,cuvinte onorate sa fie aici,sa incerce sa va faca sa intelegeti ce simt.
Daca as putea,v-as imbratisa pe toti.
Dar nu pot.Nu am bratele atat de lungi.Heh. Dar pot sa va iau la rand.
Planificasem chestia asta,vroiam sa adun cateva persoane si sa mergem intr-un loc populat,sa facem o pancarta pe care sa scriem "IMBRATISARI GRATUITE",si sa imbratisam fiecare persoana care ne cere asta,sau care credem noi ca pare abatuta si are nevoie.Si cine stie,poate cativa ni s-ar alatura. Am putea sa mergem prin tot orasul si sa imbratisam lumea. Ar putea iesi ceva frumos <3.
Uh,uite la ce ma gandesc eu,chiar nu stiu ce e cu mine.
Sunt foarte fericita.Nu am mai fost in viata mea atat de fericita.
Sper ca articolul asta sa va faca si pe voi sa zambiti,de fericire,sa radeti de cat de aiurita,aeriana pot eu sa fiu.
Si sunt mandra de asta.Nu mi-ar ajunge o pagina de pe Blogspot pentru a-mi exprima sentimentele.
Ma limitez la jumatate,stiu ca e mult de citit,si majoritatea chestiilor scrise aici sunt fara sens,iertati-mi incoerenta,sunt intr-o stare de ebrietate,m-am imbatat cu fericire.
M-am imbatat cu vise,m-am imbatat cu respiratia ta,cu buzele tale,cu bratele tale,cu ochii tai,cu tine.
Si vreau sa raman asa,beata,nu vreau sa ma trezesc,mai vreau o doza,nu-mi pasa cat trebuie sa platesc,nu-mi pasa cat de mare e,vreau tot.
Vreau pe acoperisul blocului,la rasarit,vreau sa dansez pana nu-mi mai simt picioarele,vreau sa iau soarele de mana si sa dansam vals,vreau sa iau luna de mana si sa dansam tango.
..Vreau sa nu mai scriu atat de multe prostii pe blog.Voua chiar va place ce scriu eu aici?
Uh,da,stiu de ce cititi.Radeti de mine. Hah,ce bine,macar va fac sa radeti.
Vreau sa fiu asa pentru totdeauna,mereu,fiecare secunda,fiecare tunet,fiecare fulger,fiecare frunza cazuta din copac,fiecare raza pe obrazul cuiva,fiecare picatura de ploaie pe o frunza,fiecare paianjan care tese o noua panza,desi am o fobie fata de aceste creaturi cu atatea picioare,fiecare nor ce calatoreste spre alta granita,fiecare zambet. Vreau sa le simt pe toate,chiar daca nu le vad,chiar daca nu sunt constienta de ele.
Iar nu ati inteles nimic nici din postul asta,iar aberez.
Si acum o sa ma opresc,sperand ca v-am facut putin mai fericiti,sperand ca v-am donat un nanogram din nebunia mea,din optimismul meu,din fericirea mea fara sfarsit,cate o moneda norocoasa pentru fiecare,cate o imbratisare sufocatoare {exista cuvantul?hehe},stransa si reala,care o sa va faca sa zambiti.
E mult de citit,stiu,scuze,dar nu stiu ce e cu mine.
Ne vedem data viitoare,ne citim,ne auzim,ce vreti voi.
Sute si mii de imbratisari. <3

~Scarlet.

0 comments:

Post a Comment

 

Lipsum

Oops,mi-a cazut un surub.

Followers